Biblioteca Comunală Ghindari
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Adresa: Elérhetőség: |
Ghindari, str. Principală nr. 79, jud. Mureş, cod poştal: 547265. | ||
| Telefon, fax: | 265-584112 | ||
| Bibliotecar - könyvtáros: |
Bányai Éva![]() Bányai Éva |
||
| E-mail: | banyai.eva73@yahoo.com | ||
| Orar - Nyitvatartás: | |||
| Luni - Hétfő | 8 - 15 | Joi - Csütörök | 8 - 15 |
| Marţi - Kedd | 8 - 15 | vineri - péntek | 8 - 15 |
| Miercuri - Szerda | 8 - 15 | ||
| Despre bibliotecă - A könyvtárról | |
| Despre Comuna Ghindari - Makfalva Községéről | |
| Scurt istoric - Történelem | |
| Comuna Ghindari - Makfalva Község | |
| Comuna Ghindari , jud. Mureş - Wikipedia | |
| Makfalva, Maros megye - Wikipédia | |
Despre Comuna Ghindari - Makfalva Község
INTRODUCERE
Parte a ţinutului secuiesc este şi localitatea Ghindari, care timp de secole a fost centrul cultural al zonei superioare de pe Târnava Mică. Ghindari ca centru cultural este amintit şi de către Orbán Balázs, iar acest prestigiu se datorează colegiului Wesselényi. Având la bază trecutul aşezării, se poate urmări istoria maghiarilor din această zonă.
AŞEZAREA ŞI SCURT ISTORIC
Localitatea Ghindari este amplasată în zona cursului superior al Târnavei Mici, punct de contact al podişului Târnavelor cu piemonturile Carpaţilor Răsăriteni. Relieful este foarte variat: lunca majoră a Târnavei Mici şi pantele cu diferite expoziţii ale dealurilor înconjurătoare din podişul Târnavelor dau un aspect deosebit localităţii.
Reţeaua hidrografică este bogată fiind alcătuită din Târnava Mică, râu care traversează comuna şi colectează pârâurile mai mici laterale ca Solocma, Ceia. Localitatea se află la o altitudine de 550-580 m. deasupra mării. Localitatea se află în zona deluroasă, unde anotimpul caracteristic pe timpul iernii este frigul, cu multă zăpadă.
Teritoriul comunei a fost locuit din timpul epocii bronzului, mărturie stând vestigiile culturii bronzului, ca: topor din bronz, oglindă de bronz, ceramică din epoca bronzului.Toponomia locală dovedeşte existenţa localităţii în timpul migraţiunii popoarelor.Ghindari a fost un centru de ceramică cunoscut în timpul feudalismului. Această ocupaţie tradiţională a dispărut după cel de al II-lea război mondial.
Primele scrieri privind aşezământul, au fost găsite în anul 1876 de către profesorul universitar Szabó Károly, de la Universitatea din Cluj, care prin cercetările efectuate în arhive, a găsit o scrisoare datată în 1507, prin care Barlabási Lénárt vicevoievod al Transilvaniei face referire la numitul „GEORGIUS DOSA SICULUS DE MAKFALWA IN SEDE MAROS EXISTENTE”. Mai mult ca probabil se face referire la Gheorghe Doja, care a fost promotorul răscoalei ţărăneşti din 1514. În istoria localităţii a jucat un mare rol familia Dózsa, care în a doua jumătate a sec. al XV- lea părăsind localitatea Debrecen, s-a aşezat în satele Ghindari, Chibed şi alte localităţi din Ardeal. Casa lui Dózsa Dániel (istoric, publicist, scriitor) din Ghindari, cunoscută sub numele de „Dózsa ház” a fost construită între anii 1812-1813, a rezistat vicisitudinilor vremii, iar în prezent aici funcţionează Muzeul Etnografic local.
Ca localitate care dispune de o parohie proprie este amintit în Regestrum papal cu 22 de porţi.
Principala ocupaţie a locuitorilor de al lungul secolelor a fost agricultura şi olăritul. Având în vedere relieful variat, cu un teren slab productiv, a constrâns locuitorii să se îndrepte şi spre alte ocupaţii pe lângă agricultură. Astfel datorită terenului argilos care se regăseşte în mare parte pe hotarul satului, locuitorii au dezvoltat arta olăritului. În prezent această meserie nu se mai practică datorită transformărilor economice.
Mari meşteri olari din localitate au fost Molnár Dani și Vass Áron. În anul 1950 a fost construit fabrica de prelucrarea inului din Ghindari, cu un număr de 450-500 locuri de muncă. Acestă inreprindere a asigurat traiul locuitorilor din satele aparţinătoare comunei. Cea ce priveşte cultura, este de reţinut, că prima şcoală din Ghindari s-a infiinţat în jurul anilor 1610.
În anul 1835-1836 s-a infiinţat Şcoala Wesselényi, singura şcoală de fundaţie din Transilvania, care în anul 1836 are bibliotecă cu 142 de volume.