Neolitic: formarea primului nucleu stabil pe teritoriul Hodacului.

- Din partea de est a satului Bicaş provine un topor de piatră, perforat şi şlefuit encolitic (V. Lazăr: Repertoriu. Arheologic al Judeţului Mureş, Tg.-Mureş, 1995)

Epoca bronzului şi hallştattiană:

- Locuitorii aşezării sunt dacii păstori şi agricultori

- Teritoriul Hodacului face parte din aria de răspândire a culturii Witenberg;

- În zona pârâului Isticeu (Dubişte) au fost descoperite fragmente ceramice din epoca bronzului (V. Lazăr: Idem)

106-274: aşezarea se extinde cu dacii retraşi din calea stăpânirii romane, ei fiind în strânsă legătură cu dacii liberi de dincolo de Carpaţi.

Sec. VI-VII: pe Valea Gurghiului pătrund slavii care se scurg spre Câmpia transilvaniei, o parte din ei convieţuind cu populaţia băştinaşă, de unde provine şi denumirea de Hodac (hod = cale).

Sfârşitul mileniului I:

- Obştea romănească a Hodacului îşi conturează formele de organizare economică, socială şi juridică.

Sec. XII – XIV: hodăcenii resimt direct pătrunderea dominaţiei maghiare în Transilvania;

• 1251 diploma lui Béla al IV-lea;
• Când secuii pătrund înspre Gurghiu în a doua jumătate a secolului al XIII-lea găsesc aici sate pur româneşti;
• 1426: într-un document semnat de regele Sigismund al Ungariei se precizează că cetatea Gurghiu cu satele aparţinătoare ţin de comitele secuilor „Castri Georgen adhonorem Comitis Siculorum pertinentis” (Szabó K.: Székely oklevéltár, 1872);
• 1453: Possessio sen villa HODAK – prima atestare documentară. Regele Ladislau V dăruieşte cetatea Gurghiului lui Iancu de Hunedoara cu drept de moştenire pentru merite deosebite, cu satele aparţinătoare Teleac, Petrilarca, Caşva, Adrian, Hodac, Orşova.
• 1557 prima diplomă care atestă starea materială a cetăţii Gurghiului şi cele 27 de sate aparţinătoare printre care şi Hodacul. Danil Duma vameş de Bistriţa către guvern despre starea de lucruri la hotarul cu Moldova: „Quo facto tam Gyergyoinsem, quam et causa necessum tricesimas defranaband, coius causa necessum vidi plaiasones erigere usque ad Gorgeny et Hodac.” (Pentru că aşa stau lucrurile atât la treizecimea de la Ghioegheni cât şi la cea de la Bistriţa s-au făcut înşelătorii, de aceea am considerat necesar să înfiinţez vamă până sus la Gurghiu şi Hodac.)
• 1601: Documente privitoare la istoria românilor culese de Exodiu Hurmuzachi vol. XV. Acte şi scrisori din arhivele oraşelor transilvane – Nicolae Iorga partea II. 1601 – 1825, p. 557;
• 1652: Urbariu din acest an reglementează raporturile dintre iobagi şi stăpânii domeniului Gurghiu. Se referă la renta în produse (dijma) din comunele aparţinătoare domeniului, între care şi Hodacul. Este stabilită renta în muncă la curte, se precizează existenţa ţăranilor scutiţi de dijme, numiţi dărăbani, care făceau parte din aparatul represiv. Hodacul avea 4 dărăbani la început.
• 1723 Hudac (în conscripţia Klain, 1733)
• 1733 Într-un recensământ făcut de episcopul Inocenţiu Micu, Hodacul număra 60 de familii şi peste 300 de suflete
• 1737 Se atestă existenţa în hotarul comunei a unei mănăstiri (Hodac – Runcu) aici aflându-se Şcoala Mănăstirii Runcu, ca prima etapă a şcolilor din zonă
• 1762 În Statistica Românilor din Ardeal 1760 – 1762 de dr. Virgil Ciobanu, situaţia pe confesiuni era: ortodocsi 2 preoţi cu 88 familii, greco-catolici un preot cu o familie
• 1785 La intervenţia lui Petru Maior prin decretul nr. 2060 din 20 februarie 1785 Mănăstirea Runcului este menţionată ca: „… lăcaş de cultură şi şcoală pentru luminarea pruncilor din împrejurimi dornici de învăţătură.”
• Mănăstirea Runcu este demolată, cu obligaţia ca anul următor să fie reconstruită la Ibăneşti. Ridicarea ei are loc la Gurghiu.
• 1848 Se formează tribunalul condus de tribunul Lupu Teodoru şi vice-tribunul Dumitru Hărşan. Datorită conflictului dintre Paul Macskasi şi hodăceni privind anexarea forţată a păşunii „Dumbrava Tireului”, ţăranii atacă şi dau foc conacului.

 

 

Obiceiuri:

1. Măsura oilor organizată la începutul lunii mai al fiecărui an, vechi obicei pastoral.

2. Udatul nevestelor la podul Hodacului, se organizează în fiecare an în a doua zi de Rusalii cu joc popular, parada costumelor populare şi spectacol folcloric.

3. Ospăţul Oilor - petrecere organizată la alesul oilor pe data de 26 octombrie.

4. Sărbătorile de iarnă colinde tradiţionale de Crăciun şi Anu Nou însoţite de jocuri populare.

5. Tradiţia de a confecţiona articole, covoare ţesute, dantelă, macrame şi baticuri tradiţionale.

La Căminele Culturale din Hodac şi Toaca se desfăşoară diferite activităţi jocuri populare, nunţi, discoteci, grupuri vocale, echipa de fluieraşi.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lansare de carte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Expoziţii